Întoarcerea regelui - filmul unei săptămâni apoteotice

Zmeoiu' revenise din abisuri plin de răni. Deşi incursiunile sale s-au rărit, rănile s-au înmulţit. Ultimul salt l-a făcut de pe cel mai înalt bulgăre de pământ. A plonjat fluierând o temă în Fa minor în primele 17 neanturi, apoi la cele tot mai jos-încinse a dezlănţuit în fortissimo Orchestra Mentală (OM) cu o indicaţie surprinzătoare:
- Toate instrumentele, intrarea e la liber!

S-au improvizat astfel noi principii divin-infernale, mai ceva ca armata de morţi a lui Aragorn. Zmeoiu' jmekeroiu', contemplându-şi căderea accelerat-continuă, a reuşit să-şi demonteze la timp frica ce încerca să i se instaleze în mental (cedracuexistă?). După o scurtă luptă de 3 eternităţi, au răsărit deodată dubla întrebare şi lumina zilei. Zmeoiu' cugeta în pat la direcţia mundană şi la rostul întunericului pentru odihna somnului şi îşi rumega impasibil jumătatea de concluzie.
- Îngerii au păianjeni pe la colţul ochiului şi păianjenii au îngeri în suflet. Care îngeri la rândul lor au păianjeni pe la colţul ochilor, care păianjeni au şi ei la rândul lor îngeri în suflet, suflet care are uneori sentimente nelalocul lor sau afară din rând, cum s-ar putea spune să te simţi neorînduit sufleteşte. Noua rânduială a inimii love şi iată era Vărsătorului. Ho ho h2o.
Zmeoiu' trase în gând draperia şi se lungi din alfa până în omega.