În ultimii 3-4 ani, adică ultimele două dăţi când am fost în Vamă, nu am reuşit să mă apropiu de apă.
...nu există apă!?
Pe drum am citit. Mi-am instalat cortul noaptea când am ajuns, şi am ieşit cu un vecin să ne dăm prin "oraş". Am nimerit la o terasă cu karaoke, noua mea pasiune. No women no cry, inna sea style. Autoironia îmi cere noi moduri de manifestare, iar karaoke-ul e perfect pentru un asemenea scop.
Vama e liniştită, un loc numa' bun pentru 30+işti. Sau cuminţenia o fi noua modă?
Am început să beau berici şi să fug de unele gagici, să mă uit după altele. Cam atât pot spune că-mi amintesc.
Restul mi-au fost povestite de la prietenii mei. Tind să nu-i cred, pentru că fiecare are dreptatea lui.
L-am întâlnit la o bere pe Radu cu standul fain şi buna lui dispoziţie dedicată special mie.
Şi pe Ghebe Jebu', stafia binevoitoare a Vămii, cu care am povestit pe îndelete despre Viaţa comună a lui Tzvetan Todorov, lectura mea curentă. Mi-a împărtăşit Jebu' câteva din experienţele lui, cum i-au furat cortul cu totul, prin ce locuri să nu merg că nu mai sunt cum au fost, unde e berea mai ieftină, ce gagici a prins el vara asta, etc.
Oricum, muzica şi pânzele alea albe de la Molotov au fost unica mea revelaţie. M-am dat cu ele noapte de noapte ca un adevărat zmeoi, paşnic şi solitar. Navigam uşor cu pânzele alea fermecate, la 200 de metri peste mare, spre larg şi înapoi, ca să mai iau o bere.
În plus, peste valurile mării domnea Luna Albastră în Peşti (predispoziţie crescută spre ample fluxuri emoţionale) aşa că nu m-am lăsat păcălit de aparenţe şi propriile tentative de revenire în cotidian.
În amănunte se zice că zace respectivul. Combinat cu deschiderea pământurilor, a trebuit să am mare grijă să mă păstrez sus, la suprafaţa norilor, la viziunea de ansamblu.
Într-una din băile extatice nocturne m-am scufundat 4 metri. De pe fundul mării, luna se vedea incredibil (nu se găsesc pe net poze cu aşa ceva).
Super-chestii, hand-made, hamsii, ciorbă la popas, totul foarte liniştit.
Cu prietenii, ca băieţii. Be be beeee, phuu iu iuu, bee be!
Am cântat puţin la chitară, împreună cu valurile mării.
Şi am adormit, bă conectăre!
În sfârşit.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu