sâmbătă, 8 septembrie 2012

Vele, Love, Velo

Azi mă gândesc la micile Marii din viaţa mea. Este sărbătoarea cea mai aproape de sufletul meu, pentru că nu e balamuc ca la Paşti, şi nici beţie de 2 săptămâni ca la Crăciun. Adică pot fi atent cui trimit sms. Sorella mia fiind cea mai mare mică-Maria - desigur va citi cândva - pot spune că mă bucur că avem în familie numele acesta.

Piesa asta probabil azi e frecată de zor la nivel global, pe univers occidental adică. Cu motiv deasemenea aniversar, sunt nevoit să mă proclam The Fake-Picard! Azi sunt foarte bucuros că am reuşit să rezolv un puzzle destul de dificil. În explorările mele ale noii generaţii, printre altele am fost intrigat de aciditatea crescută a serialului Star Trek, care administrat în exces - aşa ca în cazul meu - poate induce adevărate crampe mentale. O parte din cenuşa creatorului serialului, Gene Roddenberry, alături de o parte din cenuşa creatorului ideologiei hippie, Timothy Leary, au fost prin anul 2009 trimise pe orbită, căzând înapoi şi arzând în atmosferă. Puzzle-ul nu este cum poate arde cenuşa, ci care era aportul adus de universul hipioţilor la reperezentarea Universului în sine, aşa cum apare în Star Trek. Mă rog, proiectul Celestis îşi propune să îi expedieze definitiv pe cei doi pionieri în galaxie, în 2014. Vivat! Venind toamna acum, nu se ştie care va fi direcţia de trai a Zmeoiului. În altă ordine de idei (sau nu tocmai), bicicleta unui prieten m-a inspirat înspre un cântec vag, purtându-mă ca gândul şi ca vântul, într-o zi prin Sibiul însorit, spre Sanatorium, acolo unde mă aştepta pisoiaşul Hamlet.



Un comentariu: